Stii pe de rost ce ar trebui sa gandesti ca sa te linistesti, ai citit, poate ai incercat respiratii si tehnici, si totusi inima o ia inainte, stomacul se strange, iar mintea mai deschide un scenariu, apoi inca unul, pana cand ajungi obosit de o lupta pe care nimeni din jurul tau nu o vede.
Marius Simion, NLP Mania, te invita la:
Anxietatea nu e dusmanul tau, e o alarma setata prea sensibil, iar o alarma se poate recalibra.
Opt seri de lucru live pe Zoom, joi de la 19:00 la 21:00, o data la doua saptamani, in care intelegi ce face anxietatea cu tine si o inveti, pas cu pas, sa nu mai sune la orice zgomot.
Vreau sa vin la cele 8 seriNu trebuie sa scrii nimic si nu te vede nimeni, doar raspunde cu primul lucru care iti vine.
Daca ai raspuns da la trei din cinci, nu esti defect si nu esti „o fire anxioasa”. Ai un sistem de alarma care a invatat, la un moment dat, ca lumea e mai periculoasa decat este, si care de atunci isi face treaba cu un zel pe care nu i l-a cerut nimeni. Lucrul asta se poate observa, iar ce ai observat o data se poate schimba.
Probabil ti s-a spus de multe ori, cu cea mai buna intentie, sa te calmeze, sa nu-ti mai faci griji, sa privesti partea buna. Poate ti-ai spus-o si singur, cu vocea aceea interioara care incearca sa para rationala, in timp ce restul corpului se pregatea de fuga.
Si ai observat, sunt convins, ca nu merge. Nu pentru ca n-ai incerca destul, ci pentru ca anxietatea nu locuieste in partea din tine care se lasa convinsa de argumente. Cu cat te lupti mai tare sa nu simti ce simti, cu atat corpul primeste un mesaj si mai clar: daca trebuie sa ne luptam atat, inseamna ca pericolul e real.
Asa ajungi intr-un cerc pe care il cunosti prea bine: simti ceva in corp, te sperii de ce simti, frica aceea noua amplifica senzatia, iar senzatia amplificata iti confirma ca era ceva de speriat. Nu e o slabiciune de caracter, e un mecanism, iar un mecanism se poate intelege si se poate desface.
Gandeste-te la un senzor de fum montat prea aproape de aragaz, care porneste de fiecare data cand prajesti o felie de paine. Nu are rost sa te certi cu el si nici sa-i explici ca e doar paine, pentru ca el nu intelege explicatii, el reactioneaza la fum.
Ce fac majoritatea oamenilor? Deschid geamurile de fiecare data cand gatesc, flutura un prosop sub el, sau renunta la paine prajita. Pentru moment merge, alarma tace, dar senzorul nu invata nimic, ramane la fel de sensibil, iar lista lucrurilor pe care nu le mai gatesti in casa ta se lungeste fara sa-ti dai seama.
Exact asa functioneaza evitarea. Nu mai mergi la intalnirea aceea, nu mai conduci pe autostrada, nu mai raspunzi la telefon de la numere necunoscute, si de fiecare data te simti mai bine pe loc, iar viata ta devine putin mai stramta. Alarma nu se linisteste pentru ca ai fugit de ea, se linisteste abia cand, de suficiente ori, ramai in bucatarie, o lasi sa sune si constati ca nu arde nimic.
Recalibrarea nu inseamna sa scoti bateria, ci sa-i arati alarmei, in doze pe care le poti duce, ca painea prajita nu e un incendiu. Despre asta sunt cele opt seri.
Stiu ca stii. Daca ai trecut pe la cursurile NLP Mania, ai lucrat cu ancore, cu reincadrari, cu respiratia, cu vizualizari, si probabil le-ai folosit cu succes in multe situatii din viata ta.
Numai ca e o diferenta foarte mare intre a cunoaste o tehnica intr-o sala linistita, cand esti relaxat si curios, si a o folosi in secunda in care inima iti bate cu 140 si ai senzatia ca ti se strange pieptul. In secunda aceea nu-ti mai amintesti nicio tehnica, iar asta nu e un esec personal, e felul in care creierul prioritizeaza cand crede ca e in pericol.
Cursul asta nu iti aduce o tehnica noua pe care s-o pui langa celelalte. Iti aduce ordinea in care lucrurile trebuie facute si, mai ales, cele doua saptamani de practica dintre intalniri, in care ce ai inteles in cap ajunge, incet, si in corp.
Vreau sa lucrez la astaFiecare seara porneste de la o situatie pe care o traiesti deja si pe care ti-o poti spune singur cu voce tare. Intelegem mecanismul din spatele ei, facem impreuna un exercitiu, iar la final pleci cu o practica scurta pe care o aplici in urmatoarele doua saptamani, notand intr-un jurnal simplu ce se intampla.
De ce o data la doua saptamani si nu in fiecare saptamana? Pentru ca sistemul nervos nu invata din intelegere, invata din repetitie. Doua saptamani sunt suficiente ca sa aplici un exercitiu de destule ori incat sa vezi o diferenta, si destul de putin incat sa nu-l uiti. Intalnirea urmatoare incepe de la ce ti s-a intamplat tie intre timp, nu de la o teorie noua.
Nu trebuie sa vorbesti si nu trebuie sa pornesti camera daca nu vrei. Ai nevoie de un caiet, de un pix si de doua ore in care sa nu te intrerupa nimeni.
Ce e, de fapt, anxietatea, de ce nu e un defect si ce incearca ea sa te protejeze.
Pleci cu harta propriei tale alarme: ce o porneste, unde o simti in corp si ce faci, aproape automat, imediat dupa.
Scenariile de tip „si daca…” si motivul pentru care nu le poti castiga niciodata prin argumente.
Pleci cu un exercitiu prin care ii dai grijii un loc si o ora a ei, in loc sa te urmareasca toata ziua.
Senzatiile din corp, atacul de panica si cercul prin care frica de simptom produce chiar simptomul.
Pleci cu o succesiune de pasi pe care o poti folosi in momentul in care simti ca se porneste valul.
Evitarea care te linisteste azi si iti ingusteaza, fara zgomot, viata de maine.
Pleci cu scara ta personala de expunere, construita in trepte suficient de mici incat sa le poti urca.
Verificarile, listele, perfectionismul si pretul pe care il platesti in fiecare zi pentru putina certitudine.
Pleci cu un exercitiu de tolerare a incertitudinii, in doze pe care le alegi tu.
Anxietatea din fata oamenilor: a vorbi in public, a refuza pe cineva, a fi privit si judecat.
Pleci cu pregatirea unei situatii sociale reale din viata ta, facuta pas cu pas, inainte sa ajungi in ea.
Gandurile de la trei dimineata si legatura, in ambele sensuri, dintre somn si anxietate.
Pleci cu un ritual de seara si cu un plan simplu pentru momentele in care te trezesti si mintea porneste.
Cum arata o zi grea dupa o perioada buna si de ce nu inseamna ca ai pierdut tot ce ai castigat.
Pleci cu planul tau pentru zilele grele, scris de mana, pe care il pastrezi si il deschizi atunci cand ai nevoie.
Daca te-ai regasit macar in doua dintre ele, esti unde trebuie.
Lucrez de 25 de ani in dezvoltare personala si din 2010 construiesc NLP Mania, unde peste 70.000 de oameni imi citesc articolele si peste 4.000 au lucrat cu mine la cursuri. Am pregatit peste 180 de traineri, iar in toti anii astia am vazut anxietatea sub zeci de forme, la oameni care din afara pareau ca le au pe toate sub control.
[POVESTEA TA, 1–2 paragrafe: un moment real in care ai trait tu anxietatea sau ai vazut-o de aproape. Asta e partea pe care cititorii o cumpara inaintea oricarui curs, asa ca nu o inventez eu.]
[TESTIMONIAL: de la cineva care avea atacuri de panica sau griji constante si descrie ce s-a schimbat concret, intr-o situatie anume, dupa ce a lucrat cu Marius]
[TESTIMONIAL: de la cineva care „stia deja tehnicile” de la alt curs NLP Mania si spune ce i-a lipsit pana atunci]
Toate cele 8 intalniri
Intalnirile au loc joi, de la 19:00 la 21:00, pe 14 si 28 ianuarie, 11 si 25 februarie, 11 si 25 martie, 8 si 22 aprilie 2027.
Dupa plata primesti pe email confirmarea, iar linkul de Zoom iti vine inainte de prima intalnire, din 14 ianuarie. [DE COMPLETAT: metodele de plata, plata in rate daca exista, politica de retur.]
Am o rugaminte, care nu are legatura cu butonul de mai sus. Uita-te o clipa la ce se intampla in tine cand te gandesti sa te inscrii. Poate e un „las’ ca ma mai gandesc”, poate un „si daca nu ma ajuta nici asta?”, poate o strangere mica in piept.
Nu iti spun asta ca sa te grabesc, pentru ca un om anxios nu are nevoie de inca cineva care sa-l preseze. Iti spun pentru ca exact reactia aceea e materialul cu care lucram in prima seara, iar daca ai reusit s-o observi acum, ai facut deja primul exercitiu fara sa-ti dai seama.
Ramai cu o harta a propriei tale alarme, pe care n-o aveai inainte, cu opt exercitii pe care le-ai aplicat efectiv in viata ta, nu doar le-ai auzit, cu jurnalul celor aproape patru luni de practica, in care vezi negru pe alb ce s-a schimbat, si cu planul pentru zilele grele, scris de mana ta.
Le pastrezi pe toate, iar ele nu expira in ziua in care se termina cursul, ci iti raman pentru momentele in care alarma incearca, din vechi obisnuinta, sa sune din nou.
Nu. Sunt opt intalniri de grup in care inveti si practici, iar ele nu inlocuiesc evaluarea sau tratamentul unui specialist in sanatate mintala. Daca ai un diagnostic sau treci printr-o perioada foarte grea, mergi mai intai la un specialist.
Intalnirea a treia e dedicata exact senzatiilor din corp si atacului de panica, iar multe dintre exercitii pornesc de acolo. Daca atacurile sunt dese si nu ai vorbit inca niciodata cu un medic despre ele, fa asta inainte sau in paralel cu cursul.
Da. Cursul merge alaturi de tratament, iar orice decizie legata de medicatie ramane intre tine si medicul tau.
Nu. Poti doar sa asculti si sa scrii, iar daca vrei sa pui o intrebare, o poti scrie in chat.
Pentru ca schimbarea se intampla intre intalniri, cand aplici exercitiul in viata ta reala. Doua saptamani iti dau timp sa-l repeti de destule ori incat sa conteze.
Intalnirile se leaga una de alta, dar poti continua de unde ai ramas. [DE CONFIRMAT: daca primesti inregistrarea serii ratate.]
Primesti un certificat de participare NLP Mania la finalul cursului.
Inseamna ca ceva din pagina asta te-a tinut aici pana la capat. Nu trebuie sa-mi spui mie ce anume, spune-ti tie, si daca vrei, noteaza propozitia care te-a oprit, pentru ca s-ar putea sa ai nevoie de ea pe 14 ianuarie.
Alarma ta nu vrea sa te chinuie. Vrea sa te protejeze, doar ca a uitat sa verifice daca mai e cazul.
Opt seri, o data la doua saptamani, joi de la 19:00 la 21:00, incepand cu 14 ianuarie 2027.
Vreau sa vin la cele 8 seriP.S. Multi oameni imi spun ca anxietatea lor e „mica” si ca altii au probleme mai mari, asa ca nu merita sa se ocupe de ea. Poate ca e adevarat, dar gandeste-te putin la cate lucruri ai lasat deoparte anul asta din cauza ei, un drum, o discutie, o noapte intreaga de somn, si intreaba-te daca e chiar atat de mica pe cat ti-o spui.